Amicus Curiae în favoarea Prim ministrului României în conflictul juridic de natură constituționala dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justitie în problema completelor de 5 judecatori în materie penală

La data de 11.10.2018, avocat Adrian Toni Neacșu, în nume personal, a depus la Curtea Constituțională note scrise sub formă de Amicus curiae în favoarea  cererii Prim ministrului României cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în problema completelor de 5 judecători în materie penală, în Dosarul nr. 1417E/2018.

În rezumat, notele scrise susțin cererea Prim ministrului, existând un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție determinat de refuzul acesteia din urmă de a aplica întocmai, începând cu 1.02.2014, dispozițiile art. 32 din Legea nr. 304/2004 referitoare la compunerea completelor de 5 judecători în materie penală.

Conflictul constă în uzurparea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor constituționale ale Parlamentului arătate în art. 61 alin. 1 și art. 73 alin. 3 lit. l) din Constituție.
ÎCCJ nu numai că a refuzat aplicarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, așa cum acestea reflectau voința autorității legislative, ci a creat norme noi de organizare judecătorească referitoare la constituirea și funcționarea completelor de 5 judecători în materie penală, norme după care aceste complete au și funcționat efectiv începând cu 1.02.2014, și, în același timp, a creat norme juridice tranzitorii privind aplicarea în timp a prevederilor Legii nr. 207/2018.

Acțiunile concrete ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a creat un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul constau atât în emiterea de acte administrative normative și individuale, în regim de putere publică, prin care aceasta a refuzat explicit aplicarea art. 32 din Legea nr. 304/2004, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 255/2013 respectiv prin Legea nr. 207/2018, astfel cum se arată în cerere, cât și prin acțiuni de natură jurisdicțională, respectiv soluționarea cauzelor de către Completele de 5 judecători în materie penală începând cu 1.02.2014 și până în prezent într-o compunere a completului de judecată neprevăzută de lege, ci stabilită unilateral de ÎCCJ.

Judecarea cauzelor în complete de judecată cu o compunere neprevăzută de lege ci stabilită arbitrar și unilateral atât prin decizii administrative ale Colegiului de Conducere a ÎCCJ, cât și prin decizii jurisdicționale ale ÎCCJ echivalează din punct de vedere constituțional cu funcționarea completelor de 5 judecători drept instanțe extraordinare, adică în afara regulilor de organizare edictate de legiuitor. Din economia art. 126 din Constituție, prin raportare la art. 73 alin. 3 lit. l) și art. 1 alin. 4 din Constituție rezultă că, din punct de vedere constituțional, justiția se înfăptuiește doar de instanțele judecătorești care sunt organizate și funcționează potrivit legii organice adoptată de Parlament.

Acțiunile concrete, atât administrative cât și jurisdicționale, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de nerespectare a legislației emise de Parlamentul României respectiv de amânare unilaterală a aplicării acesteia până la 1.01.2019 nu se circumscriu unui simplu conflict juridic de competența instanțelor de contencios administrativ, ci, dimpotrivă, a creat un conflict pozitiv de competențe constituționale (ÎCCJ și-a arogat competențele legislative  exclusive ale Parlamentului), apt să producă un blocaj instituțional.

În soluționarea conflictului Curtea Constituțională, potrivit practicii ei constante, trebuie să stabilească concret conduita de urmat pe viitor a autorităților publice implicate în conflict.

Astfel, Curtea Constituțională ar putea să  solicite Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea stingerii conflictului, să aplice în activitatea sa cu caracter administrativ exercitată prin Președintele instanței și Colegiul de conducere legislația în vigoare cu privire la organizarea Completelor de 5 judecători în materie penală, respectiv dispozițiile art. 32 din Legea nr. 304/2014, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 207/2018.

Totodată, existența conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție a produs începând din 1.02.2014 și până în prezent nenumărate efecte juridice, inclusiv soluționarea definitivă a unor cauze conform unor reguli de organizare judecătorească adoptate ad-hoc prin uzurparea competențelor constituționale unice ale autorității legiuitoare.
Întrucât existența juridică a acestor hotărâri judecătorești prelungește în timp efectele conflictului juridic de natură constituțională, Curtea Constituțională poate să indice ca soluție de stingere a conflictului sub acest aspect solicitarea ca autoritatea legiuitoare primară sau delegată (Parlamentul sau Guvernul), în limitele comptențelor lor constituționale, să identifice soluția legislativă prin care părțile să fie repuse în termenul de introducere a contestației în anulare (art. 426 lit. d) Cod procedură penală) întemeiat pe compunerea nelegală a completului de judecată.

Textul integral al Notelor scrise poate fi găsit aici.

 

 

 

By Casa Neacsu

This post was written by .

Published .

Posted in: Uncategorized

Tagged:

Leave a Reply